Vitamine pentru imunitate: ce te ajută dacă răcești des

Femeie răcită care își suflă nasul, înfășurată într-o pătură, cu o cană de ceai cald în mână

Ai răcit de trei ori din toamnă și te întrebi dacă ai imunitatea scăzută? Înainte să cumperi un complex de vitamine, e bine să știi că un adult face în medie două până la patru răceli pe an, iar un copil mic chiar șase până la opt [1]. Răcelile dese arată, de cele mai multe ori, că ai stat mult printre oameni, nu că imunitatea ta e slabă.

Vezi mai jos ce arată studiile despre vitamina D, vitamina C, zinc și probiotice, ce obiceiuri contează mai mult decât suplimentele și când e cazul să mergi la medic.

Pe scurt
  • Două până la patru răceli pe an sunt normale la un adult. Dacă ești în limita asta și răcelile trec fără complicații, imunitatea ta funcționează normal.
  • Somnul sub 6 ore pe noapte și stresul prelungit cresc clar riscul de răceală. Spălatul pe mâini îl scade.
  • Vitamina D luată zilnic are cel mai bine documentat efect, mai ales la cei care au deficit.
  • Vitamina C nu previne răceala la majoritatea oamenilor, dar luată regulat o poate scurta puțin.
  • Mergi la medic dacă ai pneumonii repetate, ai nevoie des de antibiotice sau infecțiile nu mai trec.

Câte răceli pe an sunt normale?

Răceala comună e cea mai frecventă infecție a omului și e produsă de multe virusuri diferite, cel mai des de rinovirusuri, care au peste o sută de tipuri [1]. Pentru că nu rămâi imun la toate, organismul o ia de la capăt cu fiecare virus nou întâlnit. De aici cifrele: două până la patru răceli pe an la adulți și mai multe la copiii mici, mai ales în primii ani de creșă sau grădiniță [1].

Unele situații cresc firesc numărul de răceli, fără să însemne o boală a sistemului imunitar: un copil mic în casă, munca cu publicul sau într-un birou aglomerat, transportul în comun iarna, fumatul. Dacă te regăsești aici și răcelile trec în 7-10 zile, fără complicații, imunitatea ta face, cel mai probabil, exact ce trebuie.

Când răcelile dese sunt un semn de alarmă

Există și situații în care infecțiile repetate spun ceva important. Mergi la medicul de familie dacă:

  • ai avut două sau mai multe pneumonii într-un an sau sinuzite care revin constant;
  • ai nevoie de antibiotice de mai multe ori pe an ori infecțiile nu răspund la tratament;
  • răcelile nu se mai termină: tusea sau febra durează peste 10 zile ori revin imediat după ce ți-a trecut;
  • apar infecții neobișnuite pentru vârsta ta, de exemplu ciuperci în gură care nu trec sau zona zoster la o vârstă tânără;
  • slăbești fără să vrei, transpiri noaptea sau ești epuizat tot timpul;
  • ai diabet, iei corticosteroizi sau alte tratamente care scad imunitatea și infecțiile s-au înmulțit.

Medicul poate cere câteva analize simple, cum ar fi hemoleucograma, glicemia, feritina sau vitamina D, și decide dacă sunt necesare investigații mai detaliate. La copii, pediatrul apreciază dacă numărul de infecții depășește ce e obișnuit pentru vârsta lor.

Mâini spălate cu săpun sub jet de apă, una dintre măsurile care reduc infecțiile respiratorii

Somnul, stresul și spălatul pe mâini

Unele dintre cele mai convingătoare studii despre răceală au fost făcute în condiții controlate: voluntari sănătoși au primit picături nazale cu virus, apoi au fost izolați și urmăriți câteva zile. Așa se poate vedea cine se îmbolnăvește și de ce.

Somnul. Într-un astfel de studiu, somnul participanților a fost măsurat cu o brățară timp de o săptămână înainte de expunerea la virus. Cei care dormeau mai puțin de 6 ore pe noapte au avut un risc de aproximativ patru ori mai mare să facă răceală decât cei care dormeau peste 7 ore [2]. Cei care dormeau între 6 și 7 ore nu au avut un risc semnificativ mai mare.

Stresul. Într-un studiu clasic, publicat în New England Journal of Medicine, proporția celor care au făcut răceală după expunere a crescut odată cu nivelul de stres psihologic, de la aproximativ 27% la 47% [3]. Diferența nu s-a explicat prin fumat, alcool, somn sau alimentație.

Mâinile. O analiză Cochrane a studiilor despre igiena mâinilor a arătat că spălatul regulat scade cu aproximativ 14% numărul celor care fac o infecție respiratorie, adică de la circa 38 la 33 de persoane din 100 [4]. Pare puțin, dar e o măsură gratuită și fără efecte adverse.

Dacă dormi cinci ore pe noapte și treci printr-o perioadă grea, niciun supliment nu compensează asta. Despre legătura dintre somn, stres și lipsa de energie am scris și în articolul despre vitaminele pentru oboseală.

Vitamina D: cel mai clar efect, mai ales la cei cu deficit

Vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, mențiune autorizată în UE [11]. Studiile clinice au măsurat și efectul ei asupra infecțiilor respiratorii.

O analiză din 2017, publicată în BMJ, a reunit datele individuale ale aproape 11.000 de participanți din 25 de studii. Suplimentarea cu vitamina D a scăzut riscul de infecții respiratorii acute. Efectul a apărut la cei care au luat-o zilnic sau săptămânal, nu în doze mari și rare, și a fost mult mai puternic la cei care aveau la început un deficit sever [5].

O actualizare din 2021, cu 46 de studii și peste 48.000 de participanți, a confirmat un efect mic: 61,3% dintre cei care au luat vitamina D au avut cel puțin o infecție respiratorie, față de 62,3% în grupul placebo [6]. Efectul a fost mai clar la administrarea zilnică.

Concret, dacă iarna stai mai mult în casă, ai peste 65 de ani sau un nivel scăzut de vitamina D la analize, vitamina D luată zilnic este utilă. Dacă nivelul tău e deja bun, nu te aștepta la o diferență vizibilă. Detalii despre deficit găsești în ghidul despre vitamina D3, iar despre combinația cu vitamina K2, în articolul despre vitamina D3 și K2.

Alimente bogate în vitamina C: portocale, grepfrut, lămâi, kiwi și broccoli

Vitamina C: nu te ferește de răceală, dar o poate scurta

Vitamina C e probabil cel mai cunoscut „remediu” de iarnă. O analiză Cochrane cu 29 de comparații și peste 11.000 de participanți are rezultate mai nuanțate [7]:

  • Luată zilnic, vitamina C nu a scăzut numărul de răceli la populația generală.
  • A scurtat însă durata răcelilor cu aproximativ 8% la adulți și cu 14% la copii. La o răceală de o săptămână, asta înseamnă cam o jumătate de zi.
  • La persoanele supuse unui efort fizic intens, ca maratoniștii sau soldații în exerciții pe frig, riscul de răceală a scăzut la jumătate.
  • Începută abia după apariția simptomelor, nu a avut un efect constant.

Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și la reducerea oboselii și extenuării, mențiuni autorizate în UE [11]. Cea mai bună sursă rămâne alimentația: ardeii, citricele, kiwi, varza și broccoli acoperă ușor necesarul zilnic.

Zincul: puțin util ca prevenție, posibil util la debut

Zincul contribuie și el la funcționarea normală a sistemului imunitar [11]. Pentru răceală, însă, cea mai nouă analiză Cochrane, din 2024, cu 34 de studii, a arătat că zincul luat preventiv are probabil un efect mic sau niciun efect [8]. Luat la începutul răcelii, ar putea scurta durata cu aproximativ două zile, dar certitudinea dovezilor e scăzută, iar efectele adverse, ca gustul neplăcut sau greața, au fost mai frecvente [8].

Cele mai bune rezultate au apărut în studiile cu pastile de supt cu zinc, începute imediat ce apar primele simptome și folosite doar câteva zile [9]. Asta nu înseamnă că zincul în cantități mari e potrivit pe termen lung: în exces, el reduce absorbția cuprului. Limita superioară stabilită în UE pentru adulți este de 25 mg de zinc pe zi, din toate sursele.

Probioticele: dovezi promițătoare, dar încă slabe

O analiză Cochrane din 2022, cu 23 de studii și aproape 7.000 de participanți, a arătat că probioticele luate regulat ar putea reduce numărul celor care fac o infecție a căilor respiratorii superioare și nevoia de antibiotice [10]. Autorii au apreciat însă certitudinea dovezilor ca scăzută sau moderată, iar studiile au folosit tulpini și cantități foarte diferite.

Pentru probiotice nu există în UE nicio mențiune de sănătate autorizată, așa că nu le privi ca pe un tratament pentru imunitate. Dacă vrei totuși să le încerci, contează să le iei corect, așa cum am explicat în articolul despre când se iau probioticele.

Ce ajută: dovezile pe scurt

Ce faci Ce arată studiile Cât de sigure sunt dovezile
Dormi cel puțin 7 ore Sub 6 ore pe noapte, riscul de răceală a fost de circa 4 ori mai mare [2] Un studiu experimental, efect mare
Ții stresul sub control Riscul de răceală a crescut odată cu nivelul de stres [3] Studiu experimental, efect clar
Te speli des pe mâini Cu circa 14% mai puține infecții respiratorii [4] Moderată
Vitamina D zilnic Efect mic în general, mai mare la cei cu deficit [5][6] Ridicată
Vitamina C zilnic Nu scade numărul răcelilor, le scurtează puțin [7] Ridicată
Vitamina C doar când ai răcit Fără un efect constant [7] Puține studii
Zinc preventiv Diferență mică sau deloc [8] Scăzută
Zinc la debutul răcelii Poate scurta răceala, cu mai multe efecte adverse [8][9] Scăzută
Probiotice Posibil mai puține infecții respiratorii [10] Scăzută spre moderată

Complex de vitamine pentru imunitate: când e util

Un complex de vitamine și minerale nu „pornește” imunitatea, dar poate acoperi lipsurile din alimentație. Vitaminele A, C, D, B6, B12, acidul folic, zincul, seleniul, cuprul și fierul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, mențiuni autorizate în UE [11]. Efectul se simte mai ales când ceva lipsea din alimentație.

Un complex poate fi util dacă:

  • mănânci puțin sau monoton, sari des peste mese ori ții o dietă restrictivă;
  • ești vegan, caz în care vitamina B12 lipsește practic din alimentație;
  • ai peste 65 de ani, când apetitul scade și unii nutrienți se absorb mai greu;
  • treci printr-o perioadă solicitantă, cu mult stres și puțin somn, și știi că alimentația e prima care suferă.

Dacă mănânci variat, cu legume, fructe, pește, ouă și leguminoase, un complex are un rol mai mic. Atunci prioritățile rămân somnul, mișcarea și vitamina D în sezonul rece.

Immune Boost și Vitamina C + D3 + K2 de la Swedish Nutra

Dacă te regăsești în situațiile de mai sus, avem două variante în fiole buvabile.

Immune Boost este un complex vegan care reunește cele 13 vitamine, minerale precum zincul, seleniul și magneziul, aminoacizi, extract de ginseng, coenzima Q10, bioflavonoide, luteină și zeaxantină. E gândit pentru adulții și adolescenții care preferă un singur produs în locul mai multora. Vitaminele A, C, D, B6, B12, acidul folic, zincul și seleniul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, iar vitamina C, vitaminele B6 și B12 și magneziul contribuie la reducerea oboselii și extenuării.

Vitamina C + D3 + K2 cu probiotice se potrivește dacă vrei în principal vitamina D în fiecare zi, alături de vitamina C, zinc și magneziu. Vitamina C, vitamina D și zincul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar.

Cui nu i se potrivesc fără sfatul medicului: celor care iau anticoagulante, pentru că ambele produse conțin vitamina K, femeilor însărcinate sau care alăptează și celor cu boli cronice ori tratamente de durată. Immune Boost conține și ginseng, care poate interacționa cu unele medicamente.

Cum se iau: doza zilnică este trecută pe etichetă. Dacă vrei să le combini sau iei și alte suplimente, adună cantitățile de vitamina D și vitamina C din toate produsele și întreabă farmacistul dacă ai nelămuriri. Nu depăși doza zilnică recomandată. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos.

Întrebări frecvente

Câte răceli pe an sunt normale la un adult?

De obicei, două până la patru. Copiii mici fac des șase până la opt răceli pe an, mai ales în primii ani de creșă sau grădiniță [1].

Care sunt cele mai bune vitamine pentru imunitate scăzută?

Nu există o vitamină care să întărească imunitatea oricui. Cele mai solide dovezi pentru infecțiile respiratorii sunt pentru vitamina D luată zilnic, mai ales la cei cu deficit [5][6]. Vitaminele A, C, D, B6, B12, acidul folic, zincul și seleniul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, dar contează mai ales când lipsesc din alimentație.

Ajută vitamina C dacă o iau după ce am răcit?

Studiile în care vitamina C a fost începută după apariția simptomelor nu au arătat un efect constant. Scurtarea ușoară a răcelii a apărut la cei care o luau zilnic, dinainte [7].

Ajută zincul la răceală?

Luat preventiv, probabil nu are un efect real. Luat la primele simptome, ar putea scurta răceala, dar dovezile sunt slabe și efectele adverse, ca greața sau gustul neplăcut, sunt mai frecvente [8].

Când trebuie să merg la medic pentru răceli dese?

Dacă ai mai multe pneumonii sau sinuzite într-un an, ai nevoie des de antibiotice, infecțiile nu trec sau revin imediat, slăbești fără motiv ori ai febră care nu cedează. Medicul poate cere analize precum hemoleucograma, glicemia sau vitamina D.

Surse

  1. Heikkinen T, Järvinen A, 2003. The common cold. Lancet, 361(9351):51-59. doi:10.1016/S0140-6736(03)12162-9, PMID 12517470
  2. Prather AA, Janicki-Deverts D, Hall MH, Cohen S, 2015. Behaviorally Assessed Sleep and Susceptibility to the Common Cold. Sleep, 38(9):1353-1359. doi:10.5665/sleep.4968, PMID 26118561
  3. Cohen S, Tyrrell DA, Smith AP, 1991. Psychological stress and susceptibility to the common cold. N Engl J Med, 325(9):606-612. doi:10.1056/NEJM199108293250903, PMID 1713648
  4. Jefferson T, et al., 2023. Physical interventions to interrupt or reduce the spread of respiratory viruses. Cochrane Database Syst Rev, 1:CD006207. doi:10.1002/14651858.CD006207.pub6, PMID 36715243
  5. Martineau AR, et al., 2017. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data. BMJ, 356:i6583. doi:10.1136/bmj.i6583, PMID 28202713
  6. Jolliffe DA, et al., 2021. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: a systematic review and meta-analysis of aggregate data from randomised controlled trials. Lancet Diabetes Endocrinol, 9(5):276-292. doi:10.1016/S2213-8587(21)00051-6, PMID 33798465
  7. Hemilä H, Chalker E, 2013. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database Syst Rev, 1:CD000980. doi:10.1002/14651858.CD000980.pub4, PMID 23440782
  8. Nault D, et al., 2024. Zinc for prevention and treatment of the common cold. Cochrane Database Syst Rev, 5:CD014914. doi:10.1002/14651858.CD014914.pub2, PMID 38719213
  9. Hemilä H, 2017. Zinc lozenges and the common cold: a meta-analysis comparing zinc acetate and zinc gluconate, and the role of zinc dosage. JRSM Open, 8(5):2054270417694291. doi:10.1177/2054270417694291, PMID 28515951
  10. Zhao Y, Dong BR, Hao Q, 2022. Probiotics for preventing acute upper respiratory tract infections. Cochrane Database Syst Rev, 8:CD006895. doi:10.1002/14651858.CD006895.pub4, PMID 36001877
  11. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de boală și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește sfatul medicului sau al farmacistului. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Dacă ai infecții dese, iei medicamente sau ai o boală cronică, discută cu medicul înainte de a începe un supliment nou.