Suplimente cu Colagen
Multivitamine și Minerale
Pachete Speciale
Suplimente Vegane
Cosmetice Naturale
Gama
Toate Produsele
iul.
Digestia alimentelor este un proces prin care organismul isi procura din hrana ingerata toti nutrientii de care are nevoie pentru sanatate si buna functionare. Orice disfunctie a digestiei are consecinte negative asupra organismului si asupra starii generale de sanatate.
Acalazia este o boala grava a esofagului care face dificila trecerea alimentelor spre stomac. Desi este rar intalnita, atunci cand se manifesta, are consecinte negative asupra sanatatii si creeaza disconfort digestiv care poate influenta alimentatia si starea pacientului. Atat femeile, cat si barbatii pot sa se confrunte cu aclazie, fiind mai frecventa in randul adultilor decat la copii.
Afla in cele ce urmeaza ce este acalazia, care sunt cauzele, cum se manifesta, optiunile de tratament, precum si remediile naturale recomandate pentru o digestie sanatoasa.
Ce este acalazia?
Acalazia este o afectiune medicala a sistemului digestiv care afecteaza muschii tubului muscular in partea inferioara a esofagului si valvei care separa esofagul de stomac, numita sfincter esofagian inferior. Acalazia este cauzata de o pierdere de celule ganglionare din plexul mienteric esofagian, avand ca rezultat slabirea musculaturii esofagiene.
In mod normal, atunci cand inghitim alimentele mestecate, sfincterul se relaxeaza pentru a permite hranei solide si lichide sa ajunga in stomac. Musculatura esofagiana slabita la pacientii care se confrunta cu acalazie, nu poate impinge bolul alimentar in stomac, iar sfincterul nu se relaxeaza, fapt care determina blocarea alimentelor la acest nivel.
Acalazia poate aparea la orice varsta, insa de obicei se manifesta intre 20 si 40 de ani.
Suplimente naturale pentru digestie si sanatate
Cauzele aparitiei acalaziei
Pana in prezent, cauzele exacte ale acalaziei nu sunt pe deplin cunoscute. Unii specialisti considera ca pierderea celulelor nervoase de la nivelul esofagului pot fi din cauza unor infectii virale, sau ca urmare a unor infectii anterioare ale virusului herpes simplex, rujeola sau virusul papilloma uman (HPV).
De asemenea, nu se exclude posibilitatea ca acalazia sa fie o boala autoimuna declansata de aparitia unui virus si de reactia sistemului imunitar care ataca celulele nervosa din inelul muscular esofagian.
Cum se manifesta acalazia?
Aclazia este o afectiune cu debut progresiv, cu simptome care se manifesta pe o perioada lunga de timp. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca muschii esofagului se deterioreaza treptat.
Cele mai frecvente manifestari si simptome resimtite de catre pacientii cu aclazie sunt:
- Dificultate la inghitirea alimentelor
- Retentia alimentelor la nivelul esofagului
- Greata si varsaturi
- Dureri in piept si in spatele sternului
- Arsuri la stomac
- Tuse, in special pe timul noptii.
In absenta unui tratament, acalazia poate provoca complicatii prin aparitia riscului de aspirare bronsica a alimentelor. Pe masura ce boala progreseaza, pacientii pot pierde considerabil in greutate si pot suferi de malnutritie din cauza incapacitatii de a se hrani corespunzator.
De asemenea, riscul de a face cancer esofagian este ridicat, mai ales daca afectiunea persista de multa vreme.
Optiuni de tratament pentru acalazie
Tratamentul pentru acalazie poate varia in functie de gravitatea simptomelor si de preferintele pacientului. Din pacate, nu exista o forma de tratament care sa reinstaureze perisaltismul, insa exista optiuni prin care presiunea si obstructia de la nivelul sfincterului esofagian inferior sunt reduse.
Astfel, medicul poate recomanda:
- Tratament minim invaziv prin administrarea medicamentelor care pot ameliora unele simptome asociate
- Dilatatie preumatica care presupune introducerea unui balonas prin endoscopie si umflarea lui pentru a favoriza trecerea alimentelor si lichidelor spre stomac
- Injectare de toxina botulinica la nivelul sfincterului esofagian care poate avea efect de relaxare musculara.
Pentru cazurile grave de aclazie, medicul poate propune interventia chirurgicala prin urmatoarele proceduri:
- Miotomie Heller care presupune sectionarea muschiului din partea inferioara a sfincterului esofagian pentru ca alimentele sa treaca mai usor in stomac
- Miotomie perorala endoscopica prin care chirurgul efectueaza o incizie in mucoasa interioara a esofagului pentru a permite trecerea alimentelor in stomac. Spre deosebire de miotomia Heller, aceasta interventie chirurgicala este o alternativa eficienta si mai putin invaziva.
Remedii naturale pentru sanatatea esofagului si a sistemului digestiv
Sistemul digestiv este un sistem fiziologic complex responsabil de descompunerea alimentelor in substante nutritive pe care organismul pe absoarbe si le utilizeaza pentru a-si mentine functiile si sanatatea. Acesta are o importanta vitala pentru bunastarea organismului.
Asadar, exista anumite remedii naturale si obiceiuri zilnice care pot contribui semnificativ la mentinerea sanatatii esofagului si a sistemului digestiv in general.
Iata cateva recomandari generale ale specialistilor din domeniul nutritiei:
- Adopta o dieta echilibrata si diversificata bogata in fructe, legume, cereale integrale si leguminose. O alimentatie sanatoasa nu contribuie doar la mentinerea unei siluete de invidiat, ci si la aducerea unui aport crescut de fibre si antioxidanti cu efect benefic asupra sanatatii organismului. Printre alimentele care refac flora intestinala se afla acele alimente bogate in probiotice precum kefirul, iaurtul, varza murata, kombucha sau branza de vaci fermentata.
- Evita alimentele picate, grase sau prajite, deoarece pot irita mucoasa esofagiana
- Aloe Vera este recomandata pentru reducerea iritatiilor intestinale, reglarea tranzitului si imbunatatirea digestiei. Planta de Aloe Vera contine peste 55 de compusi bioactivi cu puternic rol antiinflamator si digestiv. Poate fi consumata sub forma de sucuri sau prin intermediul suplimentelor alimentare
- Consumul regulat de ghimbir poate ajuta la calmarea disconfortului esofagian datorita proprietatilor sale antiinflamatorii. Poti adauga ghimbir proaspat in mancare, consumat sub forma de ceai sau prin administrarea suplimentelor alimentare care contin ghimbir.
Totodata, alaturi de un stil alimentar sanatos si diversificat, medicii recomanda evitarea fumatului. Fumatul este un obicei daunator care contribuie la slabirea sfincterului esofagian inferior si poate agrava simptomele refluxului gastroesofagian.
Remedii naturale pentru bunastarea fizica generala
Top 10 intrebari frecvente
Acalazia esofagiana este adesea o boala tacuta care se dezvolta incet, in ani de zile. Cel mai evident si infricosator simptom este senzatia ca mancarea pur si simplu ramane blocata undeva in piept, chiar in spatele sternului, imediat dupa ce ai inghitit-o. Practic, muschii esofagului nu se relaxeaza pentru a lasa hrana sa cada in stomac.
Pe langa aceasta dificultate de a inghiti, pacientii se confrunta adesea cu regurgitarea mancarii nedigerate sau a lichidelor, mai ales cand stau intinsi noaptea. Alte semne comune includ dureri in piept asemanatoare cu cele cardiace, arsuri la stomac pe care pastilele clasice nu le calmeaza si o scadere neintentionata in greutate, deoarece mancatul devine un proces extrem de dureros si evitat.
Desi stresul este recunoscut pentru ca da peste cap sistemul digestiv, provocand reflux sau balonare, el nu este cauza directa a acalaziei. Aceasta boala este, in esenta, o problema neurologica localizata. Reteaua de nervi care controleaza ritmul si relaxarea muschilor esofagului degenereaza si isi pierde complet functia.
Medicii inca nu inteleg exact de ce acesti nervi incep sa moara. Majoritatea teoriilor sustin ca ar fi vorba de un atac autoimun declansat de un virus inca neidentificat, care pacaleste propriul sistem imunitar sa distruga celulele nervoase sanatoase din esofag. Stresul poate inrautati temporar spasmele, dar nu este inamicul principal in aceasta poveste.
Aici este capcana in care cad multi pacienti si chiar medici la inceput. Durerile in piept si senzatia de "foc" pe gat sunt aproape identice cu cele din boala de reflux gastroesofagian (GERD). Diferenta majora este ca la acalazie, mancarea regurgitata nu este acida si nu are gust de bila, pentru ca ea nici macar nu a ajuns in stomac.
Pentru a face o diferenta clara, un medic gastroenterolog trebuie sa efectueze teste specifice. Cel mai precis este manometria esofagiana, in care un tub foarte subtire este introdus in esofag pentru a masura exact puterea si coordonarea contractiilor musculare, stabilind daca valva de jos se deschide sau este blocata complet.
Din pacate, nervii odata distrusi in esofag nu se mai regenereaza, deci acalazia este o boala cronica ce nu are inca o vindecare magica. Medicamentele disponibile, cum ar fi relaxantele musculare sau pastilele pentru tensiune arteriala luate inainte de masa, ofera doar o usurare temporara, dar nu repara problema de baza si isi pierd deseori eficienta in timp.
Totusi, exista vesti excelente din zona terapiilor interventionale. Scopul tratamentului modern este sa scada presiunea din valva blocata, permitand mancarii sa ajunga in stomac sub actiunea gravitatiei. Aceasta se realizeaza prin dilatare cu balon sau prin operatii chirurgicale minim invazive, care schimba radical in bine viata oricarui pacient.
Da, functioneaza pe acelasi principiu de paralizare temporara a muschiului, doar ca sunt aplicate intern, direct in valva esofagiana inferioara. In timpul unei endoscopii rapide, medicul injecteaza toxina botulinica pentru a forta valva extrem de rigida sa se relaxeze si sa ramana deschisa. E o procedura simpla, foarte rapida si fara incizii externe.
Problema principala este ca efectul botoxului este strict temporar, durand in medie intre 6 luni si un an, asa ca injectiile trebuie repetate destul de frecvent. Medicii recomanda aceasta solutie in general doar persoanelor mai in varsta sau pacientilor care nu pot suporta o anestezie generala necesara pentru o operatie definitiva.
Miotomia Heller este considerata mult timp standardul de aur pentru tratarea acalaziei pe termen lung. Aceasta operatie se face minim invaziv (laparoscopic), medicul realizand cateva incizii mici pe abdomen. Practic, chirurgul sectioneaza cu grija fibrele musculare din exteriorul valvei care tine esofagul inchis fortat, slabind complet acea strangulare.
Odata taiati acei muschi problema, mancarea poate cadea usor in stomac. Insa, pentru ca "usa" ramane partial deschisa permanent, exista un risc ridicat de aciditate gastrica ulterioara. De aceea, la finalul operatiei, chirurgul rasuceste usor partea superioara a stomacului in jurul esofagului pentru a crea o noua valva artificiala care previne eficient refluxul.
Da, cea mai moderna si revolutionara procedura se numeste POEM (Miotomie Endoscopica Perorala). Intreaga operatie se desfasoara exclusiv prin interiorul corpului tau, folosind un endoscop introdus prin gura, complet fara cicatrici externe. Medicul creeaza un mic tunel in peretele intern al esofagului pentru a ajunge direct la muschiul blocat.
Odata ajuns acolo, sectioneaza musculatura groasa a valvei exact cum ar face-o din exterior, apoi inchide tunelul creat folosind cleme medicale mici. Desi este o procedura foarte sigura si care permite o recuperare spectaculos de rapida, pacientii care aleg POEM trebuie sa stie ca s-ar putea sa aiba nevoie de medicamente antiacide ulterior, pentru ca nu se poate crea o bariera anti-reflux concomitent.
Dupa o procedura de succes, fie ea dilatare, Heller sau POEM, capacitatea de a inghiti se imbunatateste radical, dar primele saptamani necesita precautie maxima. Imediat dupa interventie vei trece pe o dieta stricta pe baza de lichide clare, urmate de mancaruri foarte moi si piureuri, pentru a da ragaz zonei proaspat taiate sa se cicatrizeze curat.
Odata ce perioada de recuperare a trecut, cei mai multi pacienti isi pot relua dieta normala si se pot bucura din nou de friptura. Totusi, deoarece muschii principali ai esofagului inca nu se contracta pentru a impinge mancarea, vei fi sfatuit mereu sa mananci incet, sa mesteci fiecare imbucatura de zece ori mai mult si sa bei multe lichide in timpul meselor pentru a spala totul in jos.
Acesta este un detaliu mic, dar esential pentru confortul tau zilnic inainte de o solutie chirurgicala. Lichidele si alimentele foarte reci sau cu gheata actioneaza exact ca un soc asupra muschilor esofagului tau. Frigul intens tinde sa provoace spasme dureroase si sa contracte si mai tare valva deja inflexibila, blocand si mai grav trecerea mancarii.
Pentru a usura inghitirea, este puternic recomandat sa bei mereu apa calduta sau la temperatura camerei, alaturi de ceaiuri calde si calmante (cum ar fi musetelul). Caldura blanda are adesea un usor efect de relaxare asupra fibrelor musculare tensionate, transformand momentul mesei dintr-un chin constant intr-o experienta putin mai tolerabila.
Somnul poate fi o adevarata provocare cand suferi de aceasta afectiune din cauza regurgitarii severe de peste noapte. Cand stai intins complet la orizontala, mancarea si lichidele blocate in esofagul tau toata ziua gasesc o cale de iesire spre gat, crescand urias riscul sa aspiri acid sau resturi alimentare direct in plamani, cauzand pneumonie.
Singura solutie pentru nopti linistite este sa folosesti in mod constant forta gravitatiei in favoarea ta. Nu este suficient sa pui doar o perna pufoasa in plus sub cap. Trebuie sa ridici intregul capatai al patului cu vreo 15-20 de centimetri (punand carti sub picioarele patului sau folosind o perna mare cu forma de pana) pentru a mentine pieptul mereu inclinat pozitiv.
Informatiile au scop educativ si nu inlocuiesc sfatul unui specialist.
Suplimente Alimentare
ALEGE TIP
MARIN
BOVIN
SUGAR FREE
ALEGE TEXTURA
LICHID
PULBERE
ARTICULATII & OASE
FRUMUSETE
Magazin