Sindromul burnout sau boala epuizarii profesionale

Termenul de “burnout” este din ce in ce mai frecvent utilizat in societatea moderna actuala, deoarece este asociat cu o stare de epuizare emotionala, mentala si fizica cauzata de probleme si suprasolicitare la locul de munca.

Ritmul rapid de lucru, sarcinile multiple, multitaskingul si programul incarcat cauzeaza oboseala si extenuare fizica si mentala, ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Neglijarea nevoilor personale, nevoia puternica de afirmare si aparitia situatiilor conflictuale fie acasa, fie la birou, contribuie semnificativ la amplificarea starii de epuizare.

Burnout-ul sau boala epuizarii este direct asociata cu inabilitatea individului de a face fata unor noi conditii de la locul de munca. Pentru a intelege mai bine acest sindrom, cum ne afecteaza starea de sanatate, dar si cum poate fi prevenit, descopera in continuare in randurile de mai jos.

Ce este burnout-ul si de ce apare?

Burnout-ul sau sindromul epuizarii profesionale este considerat un fenomen profesional, nu o afectiuni medicala. Conform Clasificarii Internationale a Bolilor, burnout-ul este definit ca fiind un sindrom rezultat in urma stresului cronic de la locul de munca, care nu a fost gestionat cu succes.

Sentimentul de epuizare, starea de negativism legate de locul de munca, precum si eficacitatea profesionala redusa sunt cele trei aspecte care determina sindromul de burnout. Atunci cand apare, persoana se simte coplesita, epuizata din punct de vedere emotional si este incapabila sa faca fata cerintelor constante.

Burnout-ul reduce productivitatea si scade energia. Efectele negative ale acestui sindrom se resimt in fiecare domeniu ale vietii: acasa, la serviciu si in viata sociala. De asemenea, poate sa provoace schimbari si in corpul nostru, favorizand aparitia hipertensiunii arteriale, afectiuni ale sistemului endocrin, nervos, in timp ce creste riscul de aparitie al depresiei.

Specialistii au identificat cauzele principale ale aparitiei sindromului de burnout, si anume:

• Volumul ridicat de munca
• Anumite trasaturi de personalitate precum pesimismul, perfectionismul sau capacitate redusa de adaptare la stres
• Lipsa de comunicare si sprijin din partea unui manager
• Lipsa aprecierii pentru munca depusa
• Bullying sau tratamentul nedrept din partea colegilor de munca
• Timp liber insuficient
• Programul neregulat de somn si odihna.

De asemenea, burnout-ul a fost asociat cu un consum mare de fast-food si alimentatie nesanatoasa, activitate fizica redusa si un consum crescut de alcool.

Recomandari premium pentru energie si vitalitate

Cum afecteaza sindromul burnout starea de sanatate

Burnout-ul este un proces gradual. In stadiile incipiente, simptomele includ cefalee, oboseala si stare emotionala alterata, iar mai apoi, simptomele se agraveaza pe masura ce timpul trece.

Cu timpul, sindromul de burnout se caracterizeaza prin stare de iritabilitate, retragere sociala, astenie, suprasolicitare si poate cauza, totodata, afectiuni medicale serioase cum ar fi hipertensiune arteriala, ritm cardiac ridicat, tulburari de concentrare si de memorie, pierderea apetitului si scadere in greutate.

Din punct de vedere emotional, sindromul de burnout creeaza sentimente de esec si indoiala de sine, pierderea motivatiei, detasare de mediul inconjurator, iar persoana afectata resimte deseori ca nu reuseste sa faca fata situatiilor sau problemelor minore.

In unele cazuri, epuizarea duce la abuz de alcool sau substante pentru ca individul sa faca fata mai usor realitatii.

Masuri pentru prevenirea epuizarii cauzate de burnout

Din fericire, burnout-ul nu este o conditie permanenta, ci poate fi inlaturat si chiar prevenit cu o serie de schimbari ce tin la locul de munca si a factorilor care duc la aparitia acestuia. Gestionarea burnout-ului tine atat de companie, cat si de persoana afectata.

Este important ca fiecare companie sa investeasca in preventie pentru a avea angajati care sa-si atinga potentialul maxim si sa tina cont de raportul dintre sarcinile atribuite si ceea ce ofera in schimb. Feedback-ul, comunicarea dintre angajator-angajat si stabilirea obiectivelor noi este necesara.

1. Stabilirea contactului social cu cei din jur

La nivel individual, pentru a face fata stresului, este necesara conectarea cu cei din jur. Contactul social cu colegii de lucru este un antidot natural impotriva stresului generat la locul de munca.

Un mediu de lucru placut si potrivit in functie de personalitatea fiecaruia este important pentru a valoriza munca si a gasi echilibru intre viata personala si cea profesionala.

2. Stabilirea prioritatilor

Burnout-ul este un semn clar ca ceva din mediul sau programul de lucru nu este gestionat corespunzator. Este important sa se acorde timpul necesar pentru a regandi si a recunoaste obiectivele cu adevarat necesare. Stabilirea limitelor permite eliberarea timpului pentru activitatile dorite.

3. Prioritizarea exercitiilor fizice

In ciuda lipsei de energie din cauza epuizarii, sportul si exercitiile fizice sunt un antidot puternic impotriva stresului. Mersul de jos, alergatul usor, inotul, stretchingul sau yoga sunt doar cateva dintre modalitatile care imbunatatesc starea de spirit si cresc nivelul de energie.

4. Sustinerea energiei cu ajutorul alimentatiei sanatoase

Fara doar si poate, alimentatia are un impact major asupra starii de spirit si asupra nivelului de energie pe parcursul intregii zile. Atat starea fizica de sanatate, cat si cea psihica si emotionala, depind in mare parte de nutrientii pe care ii ingeram zi de zi prin intermediul dietei.

Specialistii recomanda reducerea consumului de zahar si carbohidrati rafinati care duc rapid la o scadere a energiei si dispozitiei. Totodata, cofeina, grasimile nesanatoase si alimentele care contin conservanti chimici afecteaza negativ capacitatea de concentrare si starea de spirit.

Cei mai benefici nutrienti pentru o stare de spirit buna, un nivel optim de energie si concentrare sunt:

• Acizii grasi omega 3: se gasesc in peste gras, seminte de in, seminte de chia, nuci.
• Vitaminele din grupul B: se gasesc in avocado, banana, lactate, oua, leguminoase, peste.
• Magneziu: se gaseste in nuci, seminte, ciocolata neagra, spanac, migdale, avocado.
• Fier: sursele bogate de fier sunt carnea rosie, leguminoase, spanac, seminte de dovleac.
• Vitamina D: expunerea la soare, lactate fortificate, suplimente alimentare.
• Antioxidanti: fructe de padure, citrice, seminte de floarea-soarelui, ceai verde, cacao.
• Zinc: seminte de dovleac, fructe de mare, oua, cereale integrale.