Cancerul de san sau mamar este cea mai frecventa forma de cancer in randul femeilor, care se dezvolta la nivelul sanilor. Conform statisticilor, se estimeaza ca 1 din 8 femei va fi diagnosticata de-a lungul vietii cu aceasta boala.
Acest tip de cancer poate afecta atat femeile, cat si barbatii, insa cel mai adesea se dezvolta la femei, mai ales la cele cu varsta de peste 50 de ani. Boala se declanseaza atunci cand unele celule din structura glandei mamare se inmultesc necontrolat, formand, in cele din urma, o tumoare canceroasa.
Avand in vedere ca serviciile medicale sunt in continua crestere si dezvoltare, este important de stiut ca ratele de supravietuire a cancerului de san au crescut, iar numarul de decese asociate cu aceasta boala este in scadere.
In momentul actual, Europa este unui dintre continentele cu cea mai crescuta incidenta a cancerului la san, insa, acesta poate fi prevenit si tratat, daca este descoperit in stadiile incipiente.
Afla in continuare ce este cancerul la san, de ce apare, cum se manifesta si metodele prin care poate fi tratat si prevenit.
Despre glanda mamara si tipuri de cancer la san

Glanda mamara sau sanul este o glanda exocrina prezenta la om, situata deasupra coastelor superioare si a muschilor pieptului. Fiecare san este alcatuit din glande, canale si tesut adipos, cu rol de a secreta lapte si de a hrani nou-nascutii si sugarii dupa nastere.
Tesutul adipos al fiecarui san determina dimensiunea acestuia. Sanul este compus din:
- Lobuli sau glande care produc laptele matern
- Conducte sau canale care ies din lobuli si duc laptele la mamelon
- Mamelon: orificiu al sanului care elibereaza laptele din san
- Tesut conjunctiv din jurul canalelor si lobulilor
- Vase de sange.
In majoritatea cazurilor, cancerul de san se formeaza la nivelul celulelor din peretii canalelor. Mai intai, celulele maligne se raspandesc local, apoi evolueaza spre alte tesuturi. Organele cele mai afectate sunt plamanul, ficatul si sistemul osos.
In functie de evolutia sa, cancerul la san poate fi:
- Cancer mamar neinvaziv
In acest stadiu, celulele canceroase nu s-au raspandit la nivelul tesutului conjunctiv, insa pacienta trebuie sa fie monitorizata constant pentru a urmari evolutia.
- Cancer mamar invaziv
Celulele canceroase s-au extins dincolo de canale si de lobuli. Acesta este cel mai frecvent tip de cancer de san.
Suplimente naturale pentru starea generala de sanatate
Cauzele cancerului la san
Pana in prezent, nu se cunoaste cu exactitate cauza care determina aparitia cancerului la san, insa este cert faptul ca acesta se dezvolta atunci cand celulele anormale de la nivelul sanului se multiplica.
Ca orice alta forma de cancer, exista mai multi factori care actioneaza impreuna, simultan, care pot creste riscul aparitiei cancerului mamar, cum ar fi:
- Istoricul familial: unele cazuri de cancer la san se dezvolta atunci cand exista o gena anormala care se transmite de la parinti la copii
- Varsta: mai mare de 50 de ani
- Fumatul si abuzul de alcool
- Obezitatea
- Expunerea la radiatii
- Terapia de substitutie hormonala
- Prezenta nodulilor de san necancerosi
- Prima menstruatie inainte de 12 ani
- Menopauza dupa 55 de ani
- Sarcina la o varsta inaintata
- Lipsa sarcinii pe parcursul vietii
- Dieta bogata in grasimi, proteine si zahar
- Contraceptivele orale.
Asadar, factorii de risc care pot declansa cancerul de san pot fi hormonali, de mediu, genetici sau legati de stilul de viata.

Simptomele cancerului de san
Cel mai frecvent simptom al cancerului de san este aparitia unui nodul, adica a unei mese nedureroase si solide, cu margini neregulate. In majoritatea cazurilor, o asemenea formatiune poate fi de natura canceroasa.
De asemenea, pot aparea noduli moi sau rotunjiti, de aceea, doar un examen clinic efectuat de un medic specialist poate spune ce fel de leziune sau nodul este.
Prezenta nodulului poate fi insotit si de urmatoarele manifestari:
- Modificarea dimensiunii, formei sau aspectul sanului
- Modificari ale pielii sanului
- Retractia mameloanelor
- Dureri la nivelul sanului sau mameloanelor
- Scurgeri mamelonare
- Existenta unui nodul in zona subratului
- Senzatie de disconfort la nivelul sanului.
Atunci cand este identificata sau observata o modificare inexplicabila la nivelul sanului, este recomandat consultul unui medic specialist pentru investigatii suplimentare. Cancerul de san poate fi tratat daca este descoperit in stadiile incipiente.
Cum se trateaza cancerul de san

Cancerul de san poate fi tratat daca este identificat intr-un stadiu incipient, inainte de a se raspandi in alte parti ale corpului. In stare avansata (metastatic), acesta nu este tratabil, ci exista doar metode de tratament cu rolul de a ameliora simptomele.
Comunicarea dintre pacient si medic este foarte importanta in tratarea cancerului mamar. In functie de stadiul tunorii, medicul recomanda un tratament personalizat. Pentru cancerul mamar exista 4 tipuri de tratamente indicate, si anume:
- Interventie chirurgicala (operatie de cancer de san)
- Radioterapia
- Chimioterapia
- Tratamente hormonale.
Programele regulate de screening si autoexaminarea periodica a sanilor sunt importante pentru detectarea timpurie a oricarui tip de leziune sau tumori in stadiile incipiente. Cu cat este diagnosticat mai devreme, cu atat tratamentul este mai favorabil.
Poate fi prevenit cancerul de san?
Avand in vedere ca nu se stie cu exactitate cauza care determina aparitia cancerului la san, metodele de preventie pot functiona doar in unele cazuri. Daca o persoana are risc crescut de a dezvolta boala, exista tratamente care pot sa reduca acest risc.

De asemenea, specialistii in domeniu sanatatii au concluzionat faptul ca exista o legatura directa intre cancerul de san si stilul de viata al unei persoane.
Femeile care isi mentin o greutate corporala sanatoasa, fac miscare in mod regulat si au un stil de viata sanatos sunt mai protejate fata de cele care nu respecta o dieta alimentara sanatoasa si au un stil de viata sedentar. Totodata, consumul de alcool si fumatul sunt obiceiuri nocive care trebuie eliminate.
Pentru femeile cu varsta cuprinsa intre 20 – 30 de ani, se recomanda autopalparea lunara a sanilor si examenul clinic al sanilor, o data la 3 ani.
In cazul femeilor cu varsta intre 31 – 40 de ani, se recomanda autopalarea lunara a sanilor si examenul clinic al sanilor anual.
Femeile care depasesc varsta de 40 de ani, se recomanda autopalparea lunara a sanilor, examenul clinic anual al sanilor si ecografie mamara cu elastografie anuala.
Nutrienti benefici pentru sanatatea femeilor
Top 10 intrebari frecvente
Cancerul de san apare atunci cand o celula absolut normala din tesutul mamar (de obicei din canalele care transporta laptele sau din glandele care il produc) sufera o mutatie genetica. In loc sa imbatraneasca si sa moara in mod natural, aceasta celula "defectuoasa" incepe sa se inmulteasca agresiv si complet necontrolat. In scurt timp, aceste celule se aduna si formeaza o tumoare solida pe care o poti simti la palpare sau care apare pe ecografie.
Pericolul major nu este neaparat tumoarea in sine cat timp sta pe loc, ci faptul ca aceste celule maligne au capacitatea de a se rupe din tesutul sanului. Ele pot intra in fluxul sanguin sau in sistemul limfatic (prin ganglionii de la subrat) si pot "calatori" catre alte organe vitale, cum ar fi plamanii sau oasele, formand noi tumori, proces cunoscut sub numele de metastaza.
Nu, sub nicio forma. Descoperirea unui nodul la dus sau la schimbarea hainelor este un moment terifiant pentru orice femeie, dar statisticile sunt de partea ta: aproximativ 80% dintre toti nodulii palpabili descoperiti in sani sunt complet benigni (non-cancerosi). Foarte des este vorba despre simple chisturi pline cu lichid sau fibroame care apar natural din cauza fluctuatiilor hormonale lunare.
Totusi, chiar daca sansele sunt in favoarea ta, regula de aur a medicilor este sa nu ignori niciodata o modificare noua, mai ales daca nodulul este dur la atingere, nedureros si nu se misca deloc sub degete. Orice formatiune noua trebuie investigata ecografic in maxim 1-2 saptamani de la descoperire pentru a avea o certitudine si pentru a dormi linistita noaptea.
Acesta este un mit extrem de periculos care duce la diagnosticari foarte intarziate in randul tinerelor. Desi este absolut adevarat ca riscul de a dezvolta boala creste semnificativ odata cu inaintarea in varsta (majoritatea cazurilor aparand la femeile peste 50 de ani, aflate la menopauza), cancerul mamar poate lovi brutal si la 20 sau 30 de ani.
Mai mult decat atat, oncologii avertizeaza ca atunci cand cancerul de san apare la femei foarte tinere, el tinde sa aiba o biologie mult mai agresiva si sa progreseze mult mai rapid decat la o varsta inaintata. De aceea, autoexaminarea lunara incepand cu varsta de 20 de ani si vizita imediata la medic in caz de suspiciuni sunt vitale, indiferent cat de tanara te simti.
E logic sa crezi asta, dar realitatea clinica arata exact opusul. Surprinzator, intre 80% si 85% dintre femeile care primesc astazi diagnosticul de cancer de san nu au absolut niciun istoric familial al acestei boli. Nu au avut nicio bunica, mama sau matusa care sa fi suferit de asta, deci lipsa istoricului nu este in niciun caz un scut protector.
Cazurile cu o componenta strict genetica si ereditara puternica (cum sunt faimoasele mutatii ale genelor BRCA1 si BRCA2) reprezinta de fapt o minoritate destul de mica din totalul bolnavelor. Marea majoritate a cancerelor apar spontan, ca urmare a unui cumul de factori care tin de stilul de viata, hormoni, mediu sau simpla intamplare la nivel celular.
Raspunsul este nuantat. Anumite forme de cancer de san sunt "hranite" direct de hormonii feminini (estrogen si progesteron). Prin urmare, expunerea prelungita la niveluri mari din acesti hormoni poate creste usor riscul statistic. Folosirea pilulelor anticonceptionale pe termen foarte lung aduce o crestere foarte usoara si complet reversibila a riscului (riscul dispare la cativa ani dupa oprirea pilulei).
In schimb, Terapia de Substitutie Hormonala (TSH), folosita uneori ani la rand pentru a calma bufeurile severe de la menopauza, este privita cu multa precautie. Folosirea combinata de estrogen si progesteron la menopauza creste vizibil riscul de a dezvolta boala. Decizia de a lua hormoni trebuie luata strict cu medicul ginecolog, analizand atent balanta uriasa dintre beneficiul confortului si riscul asumat.
Nu poti garanta 100% ca nu vei face boala, dar ii poti taia drastic sansele de aparitie printr-un stil de viata curat. Alcoolul este inamicul numarul unu dovedit; chiar si un consum moderat dar zilnic (un pahar de vin) creste clar riscul. Limitarea sau eliminarea alcoolului, impreuna cu interzicerea stricta a fumatului, sunt cei mai puternici pasi de preventie.
Al doilea pilon major este mentinerea unei greutati corporale normale, mai ales dupa instalarea menopauzei. Dupa ce ovarele isi opresc activitatea, tesutul gras de pe abdomen este cel care preia productia de estrogen in corp. Un strat gros de grasime inseamna niveluri permanent ridicate de estrogen inflamator care "bombardeaza" tesutul mamar, crescand direct riscul formarii de tumori.
Piata este plina de promisiuni, insa trebuie sa privesti suplimentele cu mult realism. Nicio pastila naturala nu va "bloca" dezvoltarea unui cancer. Totusi, mentinerea unui nivel ridicat si optim de Vitamina D in sange (prin expunere la soare si suplimentare iarna) este intens studiata, avand un rol profund demonstrat in reglarea corecta a cresterii si mortii celulare, actionand ca un paznic intern.
De asemenea, extractele extrem de concentrate din ceai verde si anumiti antioxidanti puternici (ca resveratrolul) pot ajuta organismul sa combata stresul oxidativ si sa repare micile daune ale ADN-ului inainte ca acestea sa devina maligne. Retine mereu ca dovezile din studiile mari sunt mixte, asa ca suplimentele sunt o idee buna doar ca parte a unui meniu foarte sanatos, nu ca substitut medical.
Toata lumea cauta un nodul, dar cancerul poate fi adesea extrem de perfid si isi anunta prezenta prin schimbari de aspect. Fii in mod special atenta daca pielea de pe san capata brusc o textura ciudata, fix ca o coaja de portocala, cu porii foarte mariti. De asemenea, orice zona a sanului care devine rosiatica, se ingroasa fara motiv sau devine calda la atingere trebuie aratata doctorului.
La nivelul mamelonului, lucrurile devin urgente daca observi ca mamelonul s-a intors brusc spre interior (s-a retractat), daca in jurul lui apare o iritatie similara cu o eczema care refuza sa se vindece cu creme, sau daca din el incepe sa curga spontan un lichid galbui sau urme clare de sange, in conditiile in care nu alaptezi absolut deloc.
Ecografia mamara este ca un radar cu ultrasunete. Este complet neiradianta, nedureroasa si e metoda ideala de prima linie pentru femeile sub 40 de ani. Tesutul sanilor la o femeie tanara este foarte dens (plin de glande), iar ecografia reuseste sa "vada" extrem de clar prin aceasta densitate pentru a deosebi precis un chist inofensiv cu lichid de o tumoare solida suspecta.
Mamografia, in schimb, este o radiografie speciala (foloseste un nivel foarte mic de raze X). Dupa 40 de ani, cand sanul devine mai grasos si mai putin dens, mamografia devine obligatorie si nepretuita. Ea are capacitatea uriasa de a detecta "microcalcificarile" – niste puncte albe minuscule care sunt deseori primele semne ale unui cancer incipient, inainte cu ani buni ca vreo tumoare sa poata fi pipaita cu mana.
Nu, nu orice tratament pentru cancerul mamar inseamna automat pierderea parului si chimioterapie agresiva. Protocoalele medicale au devenit extrem de personalizate astazi. Daca o tumoare este descoperita in stadiul zero sau stadiul 1, este foarte mica, cu o crestere lenta si dependenta hormonal, de multe ori este suficienta doar interventia chirurgicala de scoatere a ei (lumpectomie), urmata de radioterapie locala.
Chimioterapia sistemica, care ataca intregul corp, este pastrata de obicei ca "arma grea" pentru cazurile in care cancerul a fost prins intr-un stadiu avansat, are o forma foarte agresiva de diviziune celulara, a ajuns deja in ganglionii limfatici de la subrat sau exista o frica majora ca s-ar fi putut imprastia in sange. O comisie formata din mai multi medici (Tumor Board) ia aceasta decizie pentru fiecare pacient in parte.
Informatiile au scop educativ si nu inlocuiesc sfatul unui specialist.

