Suferi de sindromul burnout? Iată principalele semne

Este uman și perfect normal să avem zile și zile, perioade și perioade. Avem zile în care totul ne merge ca pe roate și zile în care ne trezim cu „fața la cearceaf”. Dar pentru unele persoane, acea zi proastă se transformă în două, apoi într-o săptămână, într-o lună și, încet-încet, devine un mod de viață. Dacă oboseala îți fură fiecare strop de energie și te simți mai puțin motivat cu fiecare zi care trece, este foarte posibil să te confrunți cu sindromul burnout. 

Sindromul burnout este invocat tot mai des de către persoanele care descriu o stare continuă de oboseală fizică și mentală survenită în urma expunerii la o perioadă constantă de stres. Este o stare psihică și fizică, un sentiment care să te facă să spui „am ajuns la capătul puterilor.” Acest sindrom apare, cel mai des, printre persoanele din câmpul muncii, iar statisticile spun că numărul persoanelor care se confruntă cu burnout crește zilnic. 

Sindromul Burnout nu face distincția între categoria de vârstă, nivelul de experiență sau industria în care lucrezi, ci apare ca efect al expunerii constante la stres. Femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații să se confrunte cu această problemă. De asemenea, în contextul actual, pandemia a înrăutățit situația, iar cazurile de burnout sunt și mai frecvente. 

Crezi că suferi de Burnout? Află în continuare care sunt principalele cauze și simptome.

Ce este burnout? Acest sindrom este, în prezent, recunoscut sub mai multe denumiri. Sindromul oboselii cronice, suprasolicitarea profesională, epuizarea profesională, epuizarea fizică și psihică, ba chiar și sindromul job sau boala burnout. 

Sindromul burnout este definit ca fiind o stare fizică și psihică de extenuare cauzată de expunerea la perioade lungi de stres și extenuare. Cel mai adesea, stări precum stresul prelungit, oboseală, extenuare, lipsa de motivație și productivitatea scăzută la locul de muncă sunt asociate cu sindromul burnout. 

Termenul de burnout a fost introdus pentru prima dată de către medicul psihiatru Herbert Freudenberg în anii 70, într-un dintre lucrările sale. În această lucrare, Herbert descria angajații care arătau vizibil extenuați ca victime ale sindromului burnout. 

Burnout, în traducere liberă, înseamnă „ars”, „ardere”, „ardere completă”. Odată cu asocierea acestor stări cu termenul, burnout se traduce și prin „extenuare”, „epuizare” sau „surmenaj”. 

Cercetătorii au continuat să studieze care sunt principalele cauze care duc la declanșarea sindromului burnout. Dintre toate posibilele cauze, cel mai des asociate cu efectul burnout sunt: 

• Prea puțin timp de execuție a sarcinilor
• Așteptări mari și responsabilități neclare  
• Presiuni de timp nerezonabile
• Lipsa de comunicare și de sprijin din partea managerilor
• Tratament nedrept/ compensații nefirești 
• Lipsa unei limite între muncă și timp liber

Multivitamine pentru bunastare fizica si psihica

Putem defini, cel mai simplu, burnoutul ca fiind o combinație între stres și extenuare. Orice combinație între aceste două probleme vine cu consecințe neplăcute, din nefericire. 

După acele ore petrecute la muncă, te întorci acasă unde ai parte de mult zgomot și ți se solicită contant atenția și prezența. Seara nu te poți odihni cum trebuie. Nu găsești timpul necesar să te relaxez, să faci puțină mișcare sau să petreci timp familia și prietenii. Aceasta este rețeta sigură către burnout.

Imaginează-ți că ești o persoană trecută de 30 de ani care își împarte cu greu timpul între muncă și familie. Trebuie să faci zilnic naveta până la muncă, iar acolo îți petreci minimum 8 ore din zi. În cele 8 ore, primești o mulțime de sarcini neprevăzute sau ești presat să termini o anumită sarcină într-un timp foarte scurt. 

Tinerii pot, și ei, să sufere de burnout din diverse motive. Costurile tot mai ridicate ale traiului, dificultăți în găsirea unui loc de muncă potrivit, presiunea pe care rețele de socializare o exercită asupra lor. Toate acestea conduc la burnout sau anxietate. 

• Senzația continuă de oboseală – aceasta duce la o lipsă de motivație în ceea ce privește performanța la locul de muncă sau dorința de a socializa 
• Simți adesea stări de iritabilitate, neliniște sau cinism 
• Simți că nu te poți concentra și nu poți fi productiv 
• Lucrurile care te făceau fericit nu îți mai trezesc aceleași emoții 
• Apar stările de anxietate 
• Nu reușești să te odihnești suficient 
• Te folosești de mâncare sau alcool pentru a te binedispune 
• Te confrunți cu dureri de cap, dureri de stomac sau dureri musculare 

Există anumiți factori de risc sau anumite trăsături de personalitate care pot provoca burnout. Printre acestea se numără: 

• Un istoric de depresie și anxietate
• Odihnă precară 
• Un loc de muncă foarte solicitant 
• Mediul de lucru neplăcut (te simți copleșit de numărul mult prea mare de sarcini, de așteptările nerealiste sau relația cu colegii de muncă nu este una tocmai roz)
• Perfecționismul sau pesimismul 
• Lipsa suportului social și senzația de excludere 
• Lipsa timpului petrecut cu prietenii sau familia 
• Sedentarismul 
• Naveta zilnică și programul lung 
• Un job care implică să ai grijă de alte persoane 
• Viață de familie dificilă 
• Boală 
• Probleme financiare care provoacă și mai mult stres la locul de muncă 

De obicei, persoanele care trec prin burnout au tendința să se auto-diagnosticheze. Totuși, este bine, întotdeauna, să primim și o confirmare în momentul în care avem tendința să ne punem singuri etichete. În acest sens, poți apela la ajutor din partea unui terapeut sau poți efectua un test burnout. Mediul online îți pune la dispoziție  chestionare de evaluare ale sindromului burnout prin care îți poți da seama, concret, dacă te confrunți cu această problemă. 

Faptul că faci câteva schimbări în stilul tău de viață nu va remedia problemele. Dacă nu vorbești despre nevoile tale, dacă nu cauți ajutor și sprijin șansele ca ceva să se schimbe sunt foarte mici. Partea bună este că sindomul burnout se poate trata, ba chiar preveni dacă este depistat în timp util. 

Experți recomandă oamenilor care se află în această etapă de burnout să se concentreze spre a realiza câteva schimbări pozitive la locul de muncă. Iată câteva lucruri pe care să le faci ca să îți creezi un mediu de lucru mai plăcut, unde să te simți mult mai bine: 

• Concepe o listă cu lucrurile care te deranjează și discută toate aceste probleme cu superiorul tău. Concentrează-te pe problemele care au legătură cu orarul, sarcinile de lucru, mediul de lucru, timpul tău liber etc. 
• Stabilește cu exactitate care sunt rolurile și responsabilitățile tale. În acest fel, vei simți mai multă siguranță de sine. De asemenea, discută cu superiorii tăi despre așteptările pe care le au de la tine. 
• Poate un salariu mai mare te-ar motiva. Dacă nu ai discutat despre o remunerație mai mare de mai bine de un an sau doi, poți să aduci acest aspect în discuție. 
• Dacă îți este mai ușor să lucrezi de acasă sau ai nevoie de un orar care să se adapteze nevoilor tale, nu ezita să aduci asta în discuție. Există posibilitatea să se găsească o soluție simplă.

Poate fi dificil să te odihnești cum trebuie atunci când te simți stresat sau când lucrezi foarte mult. Dar ține minte că tot ce face lipsa somnului este să îți înrăutățească starea și să îți afecteze productivitatea. Încearcă să fac din orele de odihnă o prioritate. Pune-te în pat în fiecare seară la aceeași oră și încearcă să dormi între 7 și 9 ore.

Renunță la utilizarea laptopului sau a telefonului mobil înainte de culcare și înlocuiește acel timp cu alte activități relaxante precum meditația, cititul sau yoga.

În timpul zilei, relaxează-te ori de câte ori poți și fă activități plăcute. Plimbările scurte sunt perfecte pentru a-ți calma mintea, la fel și pauzele scurte de meditație. 

Sentimentul de singurătate sau izolare este cel mai puternic factor de stres. Omul este o ființă socială, așadar singurătatea duce la sentimente și senzații neplăcute. Apelează oricând la ajutorul pe care prietenii, mentorii, familia sau chiar și colegii de muncă ți-l pot oferi. Cere, fără nicio reținere, sfaturi, ajutor și sprijin din partea acestora. 

Dacă simți că stările tale de anxietate sunt mult mai puternice decât în mod normal, nu ezita să ceri ajutor de specialitatea din partea unui terapeut. Terapia cognitiv comportamentală poate fi de mare ajutor atunci când te confrunți cu negativism, stimă de sine redusă, anxietate sau orice alt simptom care este într-o strânsă legătură cu sindromul burnout. 

Angajații care nu au parte de pauze regulate tind să fie mult mai stresați la locul de muncă. Încearcă să îți creezi un program care să îți permită să te relaxezi câteva minute în timpul programului de lucru. 

Când nu ești nevoit să muncești, deconectează-te și ocupă-ți timpul cu activități amuzante și relaxante. Fă plimbări scurte, ieși în oraș cu familia sau prietenii, reîncarcă-ți bateriile într-un mod cât mai plăcut pentru tine. 

Dacă petreci foarte mult timp pe rețelele de socializare și ai tendința să te compari constant cu alte persoane, acesta este un alt factor care poate provoca foarte mult stres. Nu te compara continuu cu oamenii care muncesc mai mult decât tine sau care câștigă mai mult decât tine. Concentrează-te pe tine și pe ce poți să faci ca lucrurile să meargă cât mai bine pentru tine. 

Burnout-ul este ceva real, o stare cu care foarte mult persoane se confruntă. Învață să spui lucrurilor pe nume, să te pui pe primul loc și să ai mai multă grijă de tine. Încearcă să gestionezi mai bine stările resimțite de sindromul burnout cu un tratament naturist pentru oboseală și extenuare. Apelează la câteva suplimente nutritive care să îți ofere toți nutrienții de care ai nevoie și care să îți ofere energia necesară pentru a duce fiecare zi la capăt. 

Suplimente lichide pentru energie si vitalitate